sâmbătă, 10 februarie 2024

 

NAZISMUL și PUTIN

Nici în ultimul interviu, luat de Tucker Carlson, Putin nu se dezminte și stabilește că scopul operațiunii de invadare a Ucrainei este denazificarea. O minciună reluată obositor, dar care sugerează că Putin este, el însuși, mai obsedat și mai influențat de nazism, decât pare la prima vedere. Iată, doar câteva dintre complicitățile care probează o atare mezalianță ,între un bolșevic și un nazist, și care explică și ele nebunia la care asistăm.

1. Adolf Hitler și-a început cariera politică trimis de un anume Căpitan Mayr, la ordinul lui Ludendorff, să infiltreze ,ca spion al Reichswehrului, un obscur partid muncitoresc ce tocmai fusese înființat de Anton Drexler în Munchen. Se știe că Putin a ajuns în politică din K.G.B.

2. Pentru Putin prăbușirea U.R.S.S.-ului, considerată de el o tragedie de proporții epice, a fost la fel de traumatizantă în plan personal ca și înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial pentru Hitler. Majoritatea discursurilor lui Hitler din perioada de ascensiune erau îndreptate împotriva Tratatului de la Versailles. După Primul Război Mondial, regimuri fasciste au apărut în regiuni- precum Bavaria- sau țări, nemulțumite de trasarea postbelică a granițelor. Este de meditat, în anul de grație 2024, ce țări, pun sub semnul întrebării tocmai acea alcătuire, care este luată ca premisă a Europei Unite ,tocmai pentru a evita alunecarea continentului nostru în nesfârșite revendicări teritoriale și o nouă catastrofă europeană...

3. Din punct de vedere istoric, Primul Război Mondial se găsește atât la originea bolșevismului cât și a nazismului, care în numele unei solidarități de tranșee, răstoarnă valorile și regimurile vechi prin soviete de soldați și soldați germani demobilizați, viitoare nuclee ale partidelor comuniste și naziste.

4.Coincidență sau nu, într-o zi de 24 februarie (data invadării Ucrainei) la o sută de ani și ceva, la Hofbrauhaus, în Munchen, Hitler lansa în 25 de puncte, Programul Partidului Nazist.

5. Putin ca și Hitler, este un dictator absolut care grație unui aparat de stat ,prin teroare, dispune în mod discreționar de toate resursele țării sale. Ca și în Al Treilea Reich, unde capitaliștii erau subordonați statului și industriei germane de război, oligarhii sunt simpli funcționari amenințați oricând cu destituirea sau dispariția. Punctul slab al regimului lui Putin, ca și al tuturor regimurilor fasciste, este politica externă, unde ajung la războaie(pierdute) menite să justifice ineficiența și falimentul de acasă.

6. Pentru a se putea menține la putere ca dictatori, asemenea lideri sunt obligați să distrugă spiritul individual și inițiativa privată, deci exact acea trăsătură de unde vine forța colosală a Occidentului. La mărimea teritoriului și a resurselor ei, unde ar fi fost acum o Rusie a individualismului și a spiritului liberal? Fără a da cifre exacte, și doar din memorie, îmi amintesc că pe vremea lui Brejenev, o fracțiune infimă din polulația Rusiei, ocupată în agricultura privată, ar fi putut asigura hrana pentru jumătate din ruși... O asemenea filosofie, extinsă la scara unei țări, l-ar aneantiza pe Putin și aparatul său de putere.

7. Ca și la naziști, înainte de a ajunge la război, se încearcă obținerea unor teritorii prin șantaj și presiuni diplomatice. Occidentul a fost mult prea permisiv cu Putin, din cauza unui șantaj economic și pentru a nu se ajunge la război... Dar tot la război s-a ajuns, ca și în urma Acordului de la Munchen cu Hitler, care s-a dovedit o mare greșeală, în măsura în care se punea mâna pe industria de armament cehă și, mai grav, prin acord internațional se justifica încălcarea unor granițe. De aici, până la Bătălia Angliei, nu mai era decât un pas, deși sunt speculații că englezii ar fi cedat atunci ,tocmai pentru a câștiga timp în a-și construi acea aviație ce a salvat Anglia în 1940. Greșelile făcute până acum cu Putin, nu trebuie repetate în a accepta ofertele otrăvite de pace ale acestuia, din ultimul interviu, condiționate de suspendarea ajutorului pentru Ucraina și păstrarea teritoriilor cucerite. Dacă s-ar ajunge aici, regimul politic de la Kiev s-ar prăbuși,sub presiunea oprobiului public, iar în Ucraina s-ar institui haosul sau un regim marionetă pro-rus, ceea ce ar echivala cu atingerea obiectivelor politice pentru care Putin a declanșat războiul.

8. După dezmembrarea Cehoslovaciei, Hitler a invitat țări vecine la a-și lua propria parte din pradă, știind că ulterior va ocupa și acele țări. În scopul de a învrăjbi solidaritatea europeană , în recentul interviu Putin a pus sub semnul întrebării statalitatea Ucrainei, dar și pentru a alimenta discursuri revanșarde ale unor partide și mișcări din Europa, amplificate de perspectiva viitoarelor alegeri.

9. Planul de invazie al Ucrainei și motivele false invocate, de acum 2 ani, semăna izbitor cu ocuparea Poloniei de către Germania Nazistă în 1939.

10. Dacă Operațiunea Barbarossa din 1941 își stabilea ca obiectiv politic Uralii și obiectiv operațional o linie ce cobora de la Arkhangelsk pe Volga până la Caucaz, ideologul care indubitabil l-a influențat pe Putin - Dughin- vedea Eurasia întinzându-se de la Vladivostok până la Dublin. Creația ideatică a lui Dughin e un soi de struțo-cămilă ce unește bolșevismul și nazismul, într-o proiecție geopolitică în care Puterile de Uscat ar trebui- în fine- să se unească și să învingă Puterile Maritime, deci, Occidentul. Nu mă îndoiesc că Putin ar putea avea un asemenea deziderat, așa cum Adolf Hitler nu a putut niciodată să își depășească experiența limitată de infanterist din Primul Război Mondial. Ultimul credea în mod fatal că poate obține victoria finală doar prin concluzii favorabile pe uscat, când , de fapt, blocada engleză pe mare și ajutorarea U.R.S.S. de către Puterile Maritime au dus la bilanțul final. Aici, și în Testamentul lui Petru cel Mare se găsesc- pe lângă uriașele resurse din Donbas- motivele ocupării litoralului sudic al Ucrainei de către Putin. Iată de ce alungarea flotei Rusiei din Marea Neagră valorează strategic mai mult decât eșuarea contraofensivei ucrainene și înghețarea conflictului... Ca să înțelegem și mai bine miza maritimă a conflictului din Ucraina, se cuvine făcută o scurtă trimitere la istorie... După Teheran și Yalta s-a crezut că Roosevelt a fost păcălit de Stalin. Cu toată eroarea mare și tragică a cedării Europei de Est, în opinia mea, U.R.S.S. a pierdut Războiul Rece încă din 1945, când F.D.R. a blocat orice ieșire a lui Stalin pentru flote mari de uscat pe mările lumii... De la Liga Ateniană, Imperiul Roman, Imperiul Spaniol și până la cel Britanic, cine a stăpânit mările, a stăpânit lumea... De unde miza uriașă a Taiwanului din acest moment, la care nu cred că Statele Unite vor renunța vreodată, fără a renunța la statutul de mare putere...

11. Gruparea Wagner a lui Putin a fost cam ceea ce era S.S-ul lui Hitler, și anume o structură paramilitară care să concureze și să motiveze armatele regulate.

12. În condițiile în care războiul lua o turnură defavorabilă Reichului și se apropia de granițele Germaniei, Hitler ,afundat în crime și orori ,era în imposibilitatea de a obține o pace separată. Aceasta, l-ar fi dus ,mai devreme sau mai târziu, la judecata poporului german sau la soarta lui Mussolini atârnat într-o piață din Milano. Putin, dat în urmărire internațională și ajuns un paria la nivel mondial, dacă ar pierde Crimeea doar, ar fi nevoit să ajungă, într-o formă sau alta, în fața judecății poporului rus. Or în măsura în care, ca și la Adolf Hitler, un popor a ajuns să depindă în totalitate de un singur individ, aici se găsește și pericolul cel mai mare al unui Război Mondial . Decât să piardă totul, Vladimir Vladimirovici este capabil să arunce Rusia într-un conflict chiar cu NATO. Toate avertismentele recente privind un conflict cu Europa și NATO (asupra căruia atrăgeam atenția ca fiind posibil la câteva zile după invazia Rusiei în Ucraina , în 2022) în viitor, își păstrează actualitatea.

Iată de ce, tot în Ucraina se va decide soarta lumii, pentru mulți ani de aici înainte.

O victorie a ucrainenilor la ei acasă ar avea efectul unui joc de domino pentru toată lumea. Dacă admitem că Iranul subvenționează conflictul din Orientul Apropiat, un Iran descurajat ar fi cea mai bună premisă pentru reducerea conflictelor din Orientul Apropiat și o posibilă constelație de tratative între Lumea Arabă și cea Occidentală.Korea de Nord ar fi redusă la o simplă bufonerie, tragică, dar greu de suportat la infinit, de un popor atât de încercat. China și-ar reconsidera relația cu SUA, într- o formulă mai avantajoasă pentru Occident. Africa, India, America Latină, scăpate de sub zodia unui mesianism nefast, ar face loc unor elite politice și unei generații care, în epoca internetului, ar găsi în democrație formula mai potrivită a deschiderii către lume.

Pentru Europa, ar însemna totul. Conflictul înghețat din Ucraina a ocultat un eveniment mult mai important în consecințe pe termen lung. Dacă admitem prioritatea politicului față de război- ce este derivat ca fenomen din primul- atunci faptul că Europa și-a întins fruntariile pentru viitor în Georgia, Ucraina, Moldova, până în Caucaz ,printr-o viitoare extindere a UE, valorează mai mult decât o mie de războaie... Înfrângerea Rusiei și prin contribuția Europei (care a găsit bani pentru Ucraina în al doisprezecelea ceas) va duce la o și mai mare integrare europeană, a conștiinței de european... Obligată să își ia în propriile mâini soarta, acum pe prăpastia istoriei, Europa va conta tot mai mult în lume...Abandonarea Ucrainei ar aduce Europa în prima linie a războiului... Dacă printr-o alchimie nefastă a viitoarelor alegeri, Europa întoarce spatele Ucrainei, ar trebui să se pregătească pentru săparea de tranșee sau, după caz, să învețe limba rusă, exercițiu pe care est-europenii l-au exersat acum ceva timp...

Și pentru S.U.A. consecințele sunt imense.Rezultatul războiului din Ucraina va influența alegerile din Noiembrie 2024, și nu invers. Blocajul republican din Congres ia în răspăr toată istoria americană de la Teddy Roosevelt încoace, de cînd a devenit un factor major în lume. Sacrificiile americane din Europa, Korea, Vietnam, Orient etc au împiedicat comunismul să ajungă pe plajele din California și ca lumea toată să alunece în abisul unei dictaturi universale. O victorie a Rusiei , dimpotrivă, ar aduce Orientul și Asia în pragul unui război total, cu cele mai nefaste revendicări din partea Iranului, Chinei, Koreei de Nord etc.

Occidentul și valorile sale reia a nu știu câta oară, eterna confruntare cu Asia, deschisă (atunci când Europa se năștea) de o mână de greci care, pentru viața lor liberă, îi așteptau pe perși la Termopile.

Miza cea mai mare a vremurilor pe care le trăim este însă aceea a democrației, a libertății, a dreptului la viață și fericire a individului, în viața de acum și aici, opuse unei mentalități a marilor mase din Asia, unde individul și viața înseamnă puțin, anihilate în abstracții colective, din prezent sau un viitor neprecizat,numai bune pentru canalii și dictatori, tirani și aparate de teroare, ce nu cred o iotă din ideologiile lor.

Cred că viitorul merge pe făgașul individualului care, însumat la scară planetară,a câștigat războaie mondiale sau reci și a pus omul pe Lună. De ce ? Poate că răspunsul l-a dat un straniu filozof (austriac, dar și cu rădăcini evreiești) atunci cînd într-o carte mică, enigmatic-oraculară, era de părere că ,,Viața este Lumea„… deci “Individul este Lumea.”

Gândirea iudaică veche o spunea, parcă, mai simplu și mai frumos : “  Cine salvează o viață, salvează lumea toată! “

Lucian Filip

10 Februarie 2024